- zircóniu
- (chim.) s. n. [-niu pron. -nìu], art. zircóniul; simb. Zr
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zircóniu
Look at other dictionaries:
zirconiu — ZIRCÓNIU s.n. Element chimic, metal de culoare cenuşie, intermediar între siliciu şi aluminiu, care se întrebuinţează la fabricarea recipientelor rezistente la temperaturi înalte, a unor oţeluri speciale etc. – Din fr. zirconium. Trimis de… … Dicționar Român
zircon — ZIRCÓN s.n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, de obicei galben portocaliu, roşu sau verde, foarte dur, folosit pentru obţinerea bioxidului de zirconiu, iar cristalele limpezi ca pietre semipreţioase. – Din fr. zircon. Trimis de valeriu, 13 … Dicționar Român
hafniu — HÁFNIU s.n. Element chimic, metal rar, asemănător cu oţelul, care se găseşte în minereurile de zirconiu şi care se întrebuinţează în electrotehnică; celţiu. – Din fr. hafnium, germ. Hafnium. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÁFNIU s.… … Dicționar Român
hiacint — HIACÍNT1, hiacinturi, s.n. Piatră semipreţioasă de culoare roşie sau portocalie, varietate nobilă de zirconiu. [pr.: hi a ] – Din fr. hyacinthe, lat. hyacinthus. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HIACÍNT2, hiacinţi, s.m. v. iacint … Dicționar Român
silicat — SILICÁT, silicaţi, s.m. Sare a acidului silicic, care intră în compoziţia unui mare număr de minerale şi care se foloseşte în metalurgie, la fabricarea produselor refractare, a sticlei şi a a materialelor de contrucţii. – Din fr. silicate Trimis… … Dicționar Român
